Mult de mers pana departe

Ieri la ora 8 si jumatate am intrat in Predeal. O statiune micuta si, dupa parerea mea, mult supraestimata. Ceilalti au venit cu trenul, i-am intampinat la gara. N-am fost multi: vreo 150 de studenti ai Universitatii Bucuresti, nerabdatori sa vedem pe unde ne poarta pasii. Prima linie a fost proful. Tot prima - si singura, as indrazni - era si cand am ajuns sus.
Din buricul Predealului pana la cabana Susai, aruncata intr-un varf de munte parca la misto, sunt vreo doua ore de urcare continua - trei pentru cei mai slabi de inger, care se aventureaza pe drumul mai lin, dar mai lung. Desi exista un drum forestiero-atevist chiar pana in poarta Susaiului, noi am luat-o pe scurtatura, prin padure. Simbolul montan al traseului este o cruce rosie, desenata din loc in loc pe trunchiurile copacilor:

Zapada inca nu se topise, dar afara era vreme de maneca scurta. Drumul pana la cabana, desi obositor - cu atat mai mult pentru plamanii mei intoxicati cu tutun si gudron -, mi s-a parul aproape ireal. Era liniste. Fiecare dintre noi vorbea in soapta si pasea solemn (nu mai aveam suflu sa vorbim tare si nici energie pentru a merge alert). Padurea mi-a amintit de padurea de argint din basmele pe care le ascultam cand eram mica:

Intr-un final, la timp pentru masa de pranz, am ajuns la Susai. O cabana mare intr-un decor infinit, pe terasa careia iti poti bea cafeaua cot la cot cu aurora boreala. De jur imprejur munti, in jos prapastie, in sus cer. E senzatia sufocanta ca te afli intr-o cusca ai carei pereti nu-i vezi si pe care nu-i poti atinge, dar despre care stii mereu ca exista si ca te limiteaza.

Peisajul iti taie respiratia, la fel si aerul rarefiat si temperatura cu cateva grade mai mica decat in Predeal. Zapada sclipeste si mai tare in soarele de pe platou. Multi si-au pus ochelarii de soare. Desi am plecat la drum ca un grup compact, unii continua sa ajunga chiar si la o ora dupa primii. Urmeaza o ultima poza de grup facuta in contre-jour, apoi fiecare se aventureaza la coborare. Aceeasi distanta. Acelasi traseu. Ce am urcat in mai bine de doua ore cu chiu, cu vai, am coborat razand si cantand - mai alergand, mai de-a berbeleacul - in jumatate de ora. A fost mai amuzant in jos:D. Dar si mai putin impresionant.

Feedback is 50

Vorbind cu o cunostinta mai veche din domeniu, am aflat despre noul viral The Money Channel - afacereza, care circula pe YouTube, lansat pentru a promova un concurs de cultura de business (despre care puteti afla mai multe aici si aici). Asa cum am spus, am gasit filmul pe net si il postez aici, ca sa va amuzati si voi.

Daca vreti si va doriti cu adevarat, cred ca ati putea chiar sa gasiti si primul "episod" al campaniei, un simpatic clip cu un sofer de taxi foarte blond (si aici sper sa nu se simta nimeni ofensat - si eu sunt blonda, insa recunosc: uneori am momente de un penibilism - exista? - crunt. Si atunci ma simt mai blonda ca oricand).

Top 5 procese absurde

Mi-a fost greu sa aleg doar cinci din multitudinea de stupiditati care exista la ora actuala. Simtiti-va liberi sa aduceti cazuri noi...

Locul 5: Un hot din Bristol, Pennsylvannia, pe nume Terrence Dickson, tocmai voia sa iasa, prin garaj, din casa pe care a jefuit-o. Din nefericire pentru acesta, usa garajului a ramas intepenita si nu s-a mai deschis, iar usa casei s-a incuiat automat in momentul in care acesta a trantit-o in urma lui. Astfel, Dickson a petrecut nici mai mult nici mai putin de 8 - OPT! - zile incuiat in garaj, hranindu-se cu mancare uscata pentru caini si un bax de Pepsi. Hotul a dat in judecata firma de asigurari sub protectia careia se afla casa pentru stresul si presiunea psihica la care a fost supus.
In mod surprinzator, juratii au dat castig de cauza acuzatorului, iar compania de asigurari a trebuit sa-i plateasca lui Dickson 500.000$ despagubiri morale.
Poate ca ar trebui sa ne apucam cu totii sa jefuim case. Suna a fi profitabil...

Locul 4: Jerry Williams, din Little Rock , Arkansas , a castigat 14.500$ plus cheltuieli medicale dupa ce cainele vecinului l-a muscat de fund - asta in conditiile in care cainele era legat si se afla pe proprietatea stapanului sau. Wiliamson nu a obtinut suma pe care a cerut-o initial deoarece juratii au considerat ca patrupedul a fost oarecum provocat. La urma urmei, omul s-a a sarit gardul in curtea vecinului si a tras in caine cu un pistol cu bile.
Hmmm... Oare chiar a fost provocat cainele ala? Neah...:D

Locul 3: O intamplare de-a dreptul stupida: Amber Carson din Lancaster, Pennsylvania a castigat suma de 113.000$ de la un restaurant. Femeia a alunecat pe o bautura varsata pe jos si si-a dislocat soldul. OK, pana aici nu pare nimic iesit din comun. De acord, insa bautura fusese varsata chiar de ea, cu cateva secunde mai devreme, cu scopul de a-l tinti pe iubitul cu care tocmai se certase.
Interesant, nu?;))

Locul 2: Rezervat Karei Walton, dinClaymont, Delaware. Ea a l-a dat in judecata pe patronul unui club, deoarece a cazut de la fereastra baii pe podea si si-a spart doi dinti din fata. Chiar daca dra Walton incerca de fapt sa parareasca barul fara a-si plati consumatia, juratii i-au acordat castig de cauza. Si suma de 12.000$. A, da, si cheltuielile medicale.

Locul 1: Doamna Merv Grazinski, of Oklahoma City, Oklahoma, si-a cumparat o rulota lunga de 15 metri. Conducand spre casa de la un meci de fotbal, femeia a setat pilotul automat pentru o viteza de 120 kmh si s-adus linistita in spate sa-si faca un sandwich. Logic, masina a iesit de pe drum, s-a izbit de un copac si s-a raturnat.
Femeia a dat in judecata firma producatoare de rulote, pe motiv ca in manualul utilizatorului nu era specificat ca soferul nu are voie sa paraseasca volanul. Femeia a castigat 1.750.000$ si o rulota noua.
A, si era sa uit. Producatorul si-a modificat manualul utilizatorului pentru a evita procese asemanatoare.

Te cam face sa te indoiesti de viitorul rasei umane, nu?
Acum pricep de unde vin toate avertizarile stupide de pe usermanuals, de genul: nu folositi aparate electrice in cada, nu inghititi baterii, nu va infasurati capul in pungi de plastic, nu parasiti locul soferului in timp ce masina ruleaza pe autostrada... LOL

Toilet cam...

Aseara am iesit cu niste prieteni la un restaurant pe langa parcul Carol. Foarte misto locul, cu plasme si muzica buna. Baietii au vazut meciul (3-0 pentru Romania) iar noi, fetele, am dat-o pe barfa. Nimic neobisnuit pana aici. Surpriza ma astepta la toaleta. Pe hol, ditamai posterul. Daca de pe perete m-ar fi privit chipul drogat al lui Lindsay Lohan sau as fi zarit trupul imbatranit, dar inca sexi al Madonnei, n-ar fi fost o problema. Dar posterul infatisa, in toata gloria lor, imagini surprinse in toaleta. Pozele pe care le-am facut sunt cam proaste - dar ideea generala o intelegeti si voi:


Posterul in sine e luat de pe net, imbunatatit si etalat ca o creatie proprie - asa cum se intampla de multe ori in Romania, in domenii dintre cele mai variate - insa gandul ca e posibil ca cineva sa priveasca in interiorul cabinelor de WC si mai rau, sa fotografieze ce se intampla acolo, m-a facut sa-mi infranez pornirile biologice pana in siguranta propriei mele toalete...
 

Totul incepe aici

Inteleg binisor ca un blog nu este un jurnal. Nici pe departe. Dar cum acesta este primul meu post, m-am gandit sa ma prezint. Sunt Andrita. Sunt studenta. Imi place ceea ce fac, chiar daca uneori las alta impresie. Sunt tanara. Am toata viata inainte sa ma preocupe banii si cariera. Acum ma distrez. Sunt neatenta si uituca. Imi incui cheile in masina si imi las farurile aprinse toata noaptea. Cunosc oameni care ma plac. Si eu pe ei. Cunosc si oameni care nu ma pot suferi. Si eu pe ei. Cunosc oameni care m-au tradat, care m-au iubit, care m-au facut sa zambesc, care m-au facut sa ma simt unica si oameni carora nu le-a pasat.
In mod natural, cu totii devenim oamenii aceia, mai devreme sau mai tarziu.
Tuturor le multumesc, pentru ca de la fiecare am invatat cate ceva si datorita lor sunt femeia de astazi.